Observaţii la un sondaj

CNA a dat publicităţii un studiu făcut de Insomar, intitulat “Obiceiuri, atitudini si satisfactia publicului radio si TV -raport final”.

M-a interesat partea legată de radio şi am observat unele lucruri îmbucurătoare, cred eu.

 - Rata de consum radio creşte odată cu nivelul studiilor: cei mai mulţi ascultători se află printre respondenţii cu studii superioare (78.6%)

(…) Interesul faţă de tipuri de emisiuni radio

Ierarhia celor mai ascultate emisiuni de radio după audienţa totală este dominată de:

1. Emisiuni de ştiri (73%) ascultate de:

- Auditori din mediul urban (72.2%) şi rural (74.1%)

- Mai mulţi bărbaţi (77.3%) decât femei (69%)

- 8 din 10 ascultători cu studii superioare, 75% dintre cei cu nivel de educaţie scăzut şi 68.5 % dintre cei cu studii medii

- Audienţă mai mare pentru grupele de vârstă: 50-64 ani (81.2%) şi 65+ ani (80.6%)

- Minim 7 din 10 ascultători pentru toate regiunile (…)

       Tipurile de emisiuni cu cel mai mare procent de ascultători sunt cele de ştiri, cele de muzică şi divertisment şi cele sportive. Ascultătorii jurnalelor de ştiri radiofonice sunt mai degrabă bărbaţi, tineri, cu studii superioare, care locuiesc în Bucureşti. Cei care ascultă emisiuni de muzică şi divertisment sunt într-o proporţie mai mare bărbaţi, cu studii superioare, tineri, care locuiesc în altă regiune decât Moldova, din mediul urban. Emisiunile sportive sunt urmărite de un procent mai mare de persoane care locuiesc în mediul rural, în Moldova, sunt mai în vârstă şi au un nivel de educaţie scăzut. (…)

Concluzia mea este că piaţa radiourilor de ştiri are un mare potenţial, iar un adevărat radio de ştiri are avea asigurată o audienţă considerabilă şi constantă. Rămân la ideea unui BBC Five Live, adaptat pieţei româneşti, care să combine ştirile şi emisiunile sportive.

Nelămuriri

Pe de altă parte, am mai găsit în respctivul sondaj şi următoarea informaţie. În aproape 40 la sută din casele din România nu există nici un aparat radio. Spre comparaţie, în ceea ce priveşte televizoarele, acestea lipsesc din doar doi la sută din casele din România. 

Radioul, ca simplu aparat, e mai ieftin, dar e mai greu de găsit. Altfel, este doar o funcţie suplimentară a combinelor muzicale sau a sistemelor home-cinema. Pe de altă parte, sondajul nu ne spune cât de noi sau cât de vechi sunt aparatele care se află în cele aproximativ 60 la sută din casele din România. Nu e de mirare că RRA are audienţă mai mare la ţară. Posturile private nu prea acoperă zonele respective. RRA emite însă şi pe unde medii. Tot pe unde medii emite şi Antena Satelor, post foarte ascultat la ţară. Iar acestea se pot recepţiona în condiţii acceptabile şi pe un radio Pacific, modelul cu pick-up, vechi de aproape 30 de ani.

Mai este însă o chestie care mă nelămureşte. Sondajul zice că există aparate radio în 60 la sută din case, dar un comunicat al guvernului de acum două luni zice aşa :

(…) Potrivit datelor statistice, numărul gospodăriile care deţin receptoare radio a crescut de la 76,9% în aprilie 2004 la 82,4% în aprilie 2007. (…)

 Aşadar, câte receptoare radio sunt în România ? Între datele astea e o diferenţă de 20 la sută.