Itsy-Bitsy, ai grijă! Pe lângă radio de ştiri, SRR vrea şi un radio pentru copii.

Cu câteva zile în urmă, doamna Ţoghină, preşedintele Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, a anunţat că şi postul public vrea să înfiinţeze un post de radio de ştiri. Acum, aflu din Business Standard că SRR se gândeşte să înfiinţeze şi un post de radio pentru copii. Nu avem decât unul în România, Itsy-Bitsy FM, al familiei Tătaru. Pentru cei care nu ştiu, agenţia de publicitate GMP a familiei Tătaru s-a ocupat din 2000 încoace de campaniile electorale ale lui Traian Băsescu.

Deocamdată, Itsy-Bitsy emite doar în Bucureşti. Ştiu că ar mai fi câştigat unele frecvenţe la Năvodari, Târgovişte  şi Satu Mare, însă nu ştiu dacă le-a pus în funcţiune.  De ce vrea SRR să facă un asemenea post nu am înţeles, având în vedere felul în care le păstoreşte pe cele existente. E drept că arhiva SRR le-ar oferi mai multe resurse pentru înfiinţarea unui post de radio pentru copii. Să ne gândim numai la Teatrul Radiofonic şi seria Noapte bună, copii! Dacă nu mă înşeală memoria, unele dintre “Poveştile de seară” au fost citite de Octavian Cotescu.  

Şi dacă tot a pornit SRR la identificat nişe nu ştiu de ce nu face un post care să concureze cu One FM, Pro FM Dance şi Deea, sau unul pe formatul Gold, ori, de ce nu, un concurent pentru Sport Total FM. Probabil că ideea asta cu sportul o să le vină săptămâna viitoare. 

 Tot în articolul din Business Standard, Maria Ţoghină recunoaşte că sunt oarece probleme legate de un viitor post de radio, lucruri practice de care am vorbit şi eu pe acest blog. În primul rând, au înţeles că un post de radio are nevoie de o frecvenţă de emisie. Nici nu prea mai au de unde să obţină. Sfat : dacă tot insitaţi să aveţi un radio de ştiri, emiteţi pe unde medii, adică în AM, nu în FM.

În al doilea rând, şi-au dat seama că un post de radio de ştiri costă. Costă şi dotarea tehnică a staţiei,  că nu poţi să faci breaking-news lucrând încă pe benzi şi nu cu editare audio pe calculator, şi costă oamenii.  

Mi-a plăcut însă următoarea frază a Mariei Ţoghină :  Consider ca, in acest moment, exista in Radio Romania resurse umane care nu sunt folosite la capacitate maxima.

Adică, pe româneşte : plătim cu salarii imense oameni care nu se deranjează măcar să treacă pe la radio, iar alţii vin doar câteva ore să mai stea o discuţie cu colegii. Pe scurt, doamna Ţoghină recunoaşte că se cam freacă menta la SRR. Şi ea vrea să pună oamenii la muncă. Păi şi sindicatele ce au de zis la faza asta?